O zi pentru România

Anul trecut vă împărtășeam emoțiile primei participări a Asociației Romania chiama Parma la Festa Multiculturale din localitatea Collecchio, de lângă Parma. Și anul acesta, încă de prin februarie, am început să strângem propuneri și idei pentru a ne prezenta cât mai bine la acest eveniment care devine, an de an, o scenă în aer liber pe care evoluează comunitățile străine stabilite în Italia.

Am fost prezenți la ședințele pregătitoare de la Forum Solidarietà iar unii dintre noi au participat la cursurile de protecția muncii și de igienă (HACCP).

După repetate întâlniri și dezbateri, am stabilit într-un final și meniul de anul acesta:

Aperitiv: ruladă de șuncă presată cu brânză; ardei umplut cu cremă de brânză cu mărar

Fel principal: sarmale în foi de varză cu carne, servite cu mămăligă, smântână și ardei iute

Desert: prăjitură cu mere

Pentru varianta de meniu vegetarian, am făcut sarmale cu ciuperci și legume.

Simplu, veți spune. Când gătești pentru acasă e ușor, însă când e vorba de 300 de porții, pentru un public obișnuit cu excelența în domeniul culinar, lucrurile se complică.

În aceeași zi, pe 1 iulie 2017, au mai fost prezente: Albania, Ghana, India și Tunisia și Kurdistan, pe lângă Italia, țara gazdă. În ce privește Moldova, a participat la manifestare cu o săptămână înaintea noastră.

Vă vom prezenta, pe scurt, fazele cele mai simpatice ale unei zile în care toți am fost trup și suflet pentru România:

  • ne-am propus să ajungem devreme, pentru a prinde locul din bucătărie de anul trecut; păcat însă că ajunseseră deja și colegii din Ghana, cu care a trebuit să negociem la sânge pentru a  ne cuceri câmpul de lucru;

  • am comandat 70 de kg de varză proaspătă, pentru a face cele circa 1500 de sarmale. Cine a fost în Italia, știe că varza de aici pe care o găsești în comerț este tare, are aspect ceruit și nu poate fi folosită la sarmale. Le-am cerut organizatorilor să găsească un anumit soi de varză, cu frunza nici prea albicioasă, nici foarte închisă la culoare, nici prea netedă, dar nici foarte creață, într-un cuvânt, varza ideală pentru sarmalele noastre tradiționale;

  • am opărit foile, însă nu toate erau potrivite pentru umplut și împăturit. Ne-au trecut prin mâini atâtea sarmale, încât pentru cel puțin un an nu vom mai vrea să măcar să le vedem; am exclus varianta verzei murate, pentru că nu ne încadram în bugetul pe care îl aveam la dispoziție;

  • pentru că anul trecut prăjitura noastră cu mere s-a bucurat de un succes extraordinar la public, am decis să mărim cantitățile, ca să fie porții suficient  de consistente: au ieșit 7 tăvi mari de câte 45 de bucăți fiecare;

  • pentru sarmale am fost în mare dilemă, nu știam în ce să le fierbem. Organizatorii au găsit soluția salvatoare și ne-au pus la dispoziție o brasiera (o cutie din metal, cu capac, folosită pentru gătit în cantități industriale);

  • când ne-am apucat de făcut ardeii umpluți cu brânză, am constatat că nu ne fusese adus mărarul. Panică! Aici costă în jur de 60 Euro/kg. Ne-am pus în mișcare și am reușit să recuperăm o pungă cu mărar congelat, adus din țară;
  • un rol important l-a avut agenda cu rețete, pe care Rozi o păstrează cu sfințenie de anul trecut, arhiva istorică a participării noastre la eveniment.

La standul României am organizat o masă de prezentare cu câteva produse de promovare: un colac tradițional românesc, oferit de firma Dobre & Fiii, broșuri în limba italiană, cu principalele obiective turistice din România și Ghidul Constanța City Walking Guide, realizate de Editura City Guide din Constanța, precum și vinuri dobrogene, puse la dispoziție de cramele Domeniul Bogdan și Alira, cu care am făcut o degustare.

Un alt moment important al zilei a fost spectacolul organizat împreună cu dansatorii din Ansamblul Betania din Bologna, care au antrenat publicul italian la hore și dansuri populare românești.

A fost o zi superbă, în care românii de aici au arătat încă o dată că, atunci când vor ei, împreună pot face minuni. Am primit multe felicitări de la publicul venit să guste specialitățile noastre culinare (costul meniului a fost de 13 Euro pentru o porție) și să vadă spectacolul artistic.

Și celelalte țări s-au prezentat bine, am schimbat impresii cu reprezentanții comunităților participante despre rețetele produselor lor tradiționale, am gustat specialitățile zilei și am descoperit că putem avea multe lucruri în comun.

Vrem să subliniem faptul că toți membrii comunității noastre au participat la activități pe bază de voluntariat, pentru România și pentru a îmbunătăți imaginea țării noastre în Italia.

PS: Chiar dacă au fost invitate, autoritățile române din zonă au lipsit și de această dată…