Pe lângă pasiunea pentru fotografii, realizate, bineînţeles, de mine, EA mai are o mare pasiune, şi anume aceea pentru shopping: plecând de la haine şi încălţări, continuând cu cărţi, articole pentru casă şi terminând cu mâncare, cărţi poştale şi bijuterii. Să nu credeţi însă că este o îndeletnicire haotică, ci una cu nuanţă nostalgică. Să mă explic. Ajunşi în Buzău, primul gând care-i vine în minte când este vorba să ieşim la plimbare, este acela de a merge la magazinul de la care şi-a cumpărat o bluză în urmă cu 10 ani. Mi-e greu să-i explic că acel magazin nu mai există, că de fapt şi clădirea a fost dărâmată şi în locul ei s-a construit un bloc de locuinţe. Nu ţine nici observaţia mea că nu dai moda din Italia pe cea din Buzău… Trebuie să mergem să-l căutăm, că „poate s-a mutat pe undeva prin jur, avea lucruri tare frumoase”. Sunăm chiar şi o rudă din oraş, să vedem poate ştie ceva în legătură cu buticul respectiv. Nu are rost să mai încerc să-i schimb ideile şi cu mic cu mare plecăm în „aventura urbană”.
Fizionomia oraşului s-a schimbat mult chiar şi pentru mine. Pe locul unde jucam fotbal acum este o biserică, pe terenul de lângă şcoala în care am învăţat a fost ridicată o altă biserică, la scuarul din centru s-a construit tot o biserică iar în curtea Episcopiei s-a construit o catedrală ortodoxă.
Ajunşi în apropierea „ţintei”, EA începe să devină tot mai vorbăreaţă, nu că până acum ar fi tăcut, şi să-mi explice mie, născut şi crescut aici: „uite, nu s-au schimbat chiar aşa de multe, magazinul e acolo, pe dreapta”. Sosiţi în final în locul unde parcă până mai ieri era magazinul de haine, constată cu dezamăgire că acesta s-a transformat între timp în centru de pariuri sportive şi brusc îi vine o altă idee: „hai să mergem la Nehoiu!”
De târgul duminical de la Nehoiu aţi auzit? Nu? Nu e nicio problemă, acelaşi răspuns l-ar da oricine. EA îşi aminteşte de atmosfera de acum douăzeci de ani, când întâmplător am trecut pe acolo şi tare şi-ar dori să se mai plimbe printre sacii cu legume, printre tarabele cu mături, dvd-uri cu muzică populară, animale vii şi lighene. “Vrei să cumperi ceva, ai nevoie?“ O întreb EU cunoscând deja răspunsul J “Nu, dar îmi place să mă uit”, spre disperarea mea şi a copiilor care, plictisiţi, îşi cer şi ei drepturile: “Să mergem în Crâng!”
🙁 prea scurt
🙂 Ai motive să revii pe blog. Pregăteşte-te pentru we viitor!
hai ca mi a placut plimbarea asta a voastra in cautarea timpului pierdut 🙂
🙂 să ştii că e o căutare a timpului pierdut 🙂
Foarte frumoasa poza Palatului Comunal din Buzau. Asteptam cu interes si povestirile copiilor.
🙂 Şi nouă ne place mult clădirea Palatului Comunal din Buzău. 🙂 Povestirile copiilor? E o idee, să vedem dacă au chef de scris 🙂
Foarte faina poza Palatului Comunal din Buzau. Si Palatul este f. frumos.
Asteptam cu interes si povestirile copiilor si suntem de partea doamnei 🙂
Doamna mulţumeşte mult pentru solidaritate şi înţelegere! :))