România în căutarea turiștilor italieni, la BIT Milano 2016

Ne-am obișnuit atât de mult cu veștile negative despre imaginea României pe plan internațional, încât nici atunci când ne prezentăm bine, parcă nu ne vine să credem și, implicit, nici nu mai știm să ne bucurăm. În perioada 11-13 februarie 2016 a avut loc la Milano Bursa Internațională de Turism, cea mai importantă manifestare de talie internațională din Italia dedicată turismului.

Ne-am dus și noi, cu sufletul un pic îndoit, fără prea multe așteptări, să vizităm târgul, să aflăm noutățile de pe piața mondială de turism și să vedem standul țării noastre. Trecem imediat la subiect, pentru că știm că sunteți curioși: la BIT 2016 România s-a prezentat bine. Țara noastră a avut un stand mare, aerisit, luminos, era înconjurat de destinații turistice importante. Ieșea în evidență în tot pavilionul World. Pe ecranele mari rulau imagini cu peisaje și orașe reprezentative din punct de vedere turistic. Ce ne-a plăcut în mod special? În primul rând doamnele de la șezătoare, îmbrăcate în costume populare autentice, foarte simpatice. Am mai apreciat și ideea instalării unei copii a Porții sărutului, în fața căreia vizitatorii puteau să facă o fotografie pe care o primeau pe loc, tipărită la imprimantă.

Am avea câteva sugestii: în primul rând, măsuțele de la fiecare desk erau foarte înguste și incomode, nu încăpeau pe ele suficiente materiale promoționale iar dacă un grup format din două sau mai multe persoane se oprea să ceară informații, se bloca fluxul de mers. O altă observație este legată de faptul că operatorii prezenți lăsau impresia că nu se cunoșteau între ei, aproape că nu își vorbeau, păreau în concurență unii cu alții, totul în detrimentul prezentării noastre unitare și omogene.

Ce mi-a părut foarte rău? Că, după 6 luni de EXPO, când Milano a fost în centrul atenției întregii lumi, ediția de anul acesta de la BIT, unde, în sfârșit, ne-am prezentat și noi bine, a fost una destul de slăbuță. Au lipsit playeri importanți de pe piața mondială de turism, au lipsit multe Autorități Naționale de promovare. Chiar și în pavilionul dedicat exclusiv Italiei era mai puțină mișcare decât de obicei.

Am citit comentariile din presa italiană care nu sunt tocmai încurajatoare: într-o eră dominată de tehnologie, își mai au locul târgurile tradiționale? Noi credem că da, pentru că în cele trei zile cât ține un astfel de eveniment, atât presa de specialitate cât și operatorii turistici sau publicul vizitator își fac o idee despre noutățile în domeniu. Iar dacă ai ales să nu participi la un astfel de târg este ori datorită faptului că ești foarte cunoscut și nu mai ai nevoie să te prezinți, ori pentru că ai deja foarte mulți turiști și că nu mai ai nevoie de alte mijloace de promovare sau, în cel mai rău caz, că nu mai exiști (cum e cazul Libiei, care a dispărut de pe piața destinațiilor de vacanță).

Au lipsit de la târg Ungaria, Elveția, Slovenia dar au apărut noi destinații precum Iran și Cuba. După adoptarea măsurii ridicării graduale a sancțiunilor economice și politice față de Iran, în 2016 se înregistrează în Italia un foarte mare interes față de această țară.

La BIT au avut o prezență deosebită: Japonia, Tailanda, Iran, Tunisia, India.